Biserica şi Curtea Domnească de la Curtea de Argeş

Auzisem multe despre Mânăstirea Curtea de Argeş, mai nimic despre Biserica Domnească Sfântul Nicolae. Aşa se face că am fost foarte impresionat când am văzut cât de mare este. Pe urmă am intrat înăuntru şi am fost iarăşi uimit, de data asta de picturile sale. Sunt 3 straturi de pictură, din secolul 14 şi următoarele! Prima dată biserica a fost pictată între 1364-1369. Ghida care ne-a întâmpinat, o doamnă în vârstă care părea un izvor de cunoştinţe despre întreg locul, ne-a arătat că în această biserică există o rară frescă ce o înfăţişează pe Maica Domnului însărcinată. Pictura din păcate este deteriorată, necurăţată, nepusă în valoare. Biserica fusese chiar în pericol să se năruie până să fie consolidată la începutul secolului 20 şi din nou în anii 60-70. 
Se crede că biserica a fost ctitorită de Basarab I (1310-1352), Nicolae Alexandru (1352-1364) şi Vladislav Vlaicu (1364-1377) sub domnia cărora construcţia a fost realizată şi pictura terminată. Biserica este o mărturie de nepreţuit a primilor ani ai Ţării Româneşti şi necropolă domnească. Aici au fost înmormântaţi Vladislav Vlaicu şi Radu I (1377-1383), mormântul celui din urmă fiind descoperit intact în 1920, o deosebire arheologică extrem de importantă.
În jurul bisericii se află ruinele Curţii Domneşi, ziduri şi pivniţe. Mai există şi construcţii mai recente care au supravieţuit, precum turnul porţii sau case tradiţionale.
Impresia generală pe care mi-a făcut-o monumentul, după o primă şi prea scurtă vizită, este insuficienta punere în valoare a locului şi starea neîngrijită faţă de importanţa sa. Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, cum i se mai spune, rivalizează ca importanţă cu Turnul Chindiei şi Curtea Domnească de la Târgovişte sau mânăstirile din Moldova ctitorite de Muşatini. Totuşi, este mult mai puţin cunoscută şi vizitată, şi asta în ciuda frumuseţii orăşelului şi a locurilor din jur, a Munţilor Făgăraş aflaţi în apropiere, a Transfăgărăşanului care începe un pic mai la nord. 

Curtea de Argeş Princely Court and Church

I heard a lot about Curtea de Argeş Monastery, not much about the Princely Church Saint Nicholas. I was very impressed when I saw it, being quite bit for the times when it was built, that is the 14th century in the first days of Wallachia. Inside, it's the frescoes that blew me away. Painted in 1364-1369, some walls have up to 3 layers applied over the centuries. It is very precious as having a distinct byzantine character. The guide showed us a rare frescoe showing Virgin Mary pregnant. The paintings are not in a good state unfortunately, and they are not enhanced in any way. Some restoration and lighting would be needed. The church was in fact rescued from ruin by two restorations in the 20th century.
It is thought the church was started by Basarab I (1310-1352), the founder of Wallachia, continued by his son Nicolae Alexandru (1352-1364) and it was painted during the reign of their successor, Vladislav Vlaicu (1364-1377). His tomb at that of his son, Radu I (1377-1383) are found in the church. The latter was found intact in 1920, a very important archeological find. 
All around the church are the ruins of the Princely Court: small walls and cellars. There are some constructions form later centuries like the front gate tower or traditional houses. 
My general impression after a first, two short visit, is its poor state and insufficient notoriety compared to its importance to national history and artistic heritage. It is as important as other major historic places like the Târgovişte Princely Court or the Monasteries of Moldova, but it is less known and visited. This is odd, considering the town is a gate to the Transfăgărăşan, one of the most beautiful mountain roads in the world, and to the Făgăraş Mountaints, the highest peaks in Romania.  








Comentarii