duminică, 18 septembrie 2016

Sarmizegetusa Regia

Din categoria: un roman în capitala dacilor. Da, pentru că dacă mi-e să aleg între romani și daci, îi aleg pe primii, clar. Moștenire de familie. :)
Vizita la Sarmizegetusa Regia a fost cu atât mai deosebită cu cât totul în jur era acoperit cu zăpada mieilor. Albă și totuși nu complet îngropată în zăpadă, era o priveliște mai deosebită.

S-a urcat greu cu mașinile, până într-un punct, apoi am fost preluați cu mașinile de teren până la intrarea în parc. Drumul era oricum alunecos și în curs de pavare.

Mai multe panouri informative ne ajutau să înțelegem ce priveam, însă oricum toate prețioasele informații le auzeam de la ghidul nostru; ghizii de la cetate sunt memorii vii ale locurilor, am impresia că ei cunosc nu doar ce se vede la suprafață, ci și ce încă este ascuns sub dealurile împădurite, pentru că cercetările de la Sarmizegetusa Regia sunt departe de a fi încheiate.

De fapt, majoritatea lucrărilor s-au efectuat în perioada interbelică, apoi în perioada comunistă, sub conducerea profesorului Constantin Daicoviciu. În prezent, se poate spune că nu se cercetează arheologic zona, nu sunt zone noi de săpături.
În imagine, aici, "drumul pavat", un drum folosit pentru procesiuni religioase, văzut de noi mai bine pe panou, fiind complet acoperit de zăpadă.

După ce am trecut de ziduri și am pătruns bine în pădurea de fag, am putut privi zona sacră, cea mai faimoasă parte a așezării, cunoscută de toți românii în imagini, dar vizitată de prea puțini.

Priveliștea m-a dus repede cu gândul la filmele noastre istorice, mai ales "Dacii", la reconstituiri și la teorii mai mult sau mai puțin istorice. Ca un demn urmaș al romanilor :) , sunt sceptic în privința majorității acestora. Se știe, de pildă, că multe elemente din această zonă arheologică au fost modificate sau adăugate după săpături, restaurări sau cu ocazia filmărilor amintite, cel mai evident elementele de lemn din marele sanctuar circular. Totuși, ghidul ne-a spus că se presupune că acestea arătau similar și acum 2000 de ani.

Un alt element impresionant, chiar lângă marele sanctuar circular, este "soarele de andezit", un străvechi calendar.

Nu departe de soarele de andezit se află două temple, denumite "templele patrulatere". Ca și la Blidaru sau Costești, doar bazele coloanelor mai indică foste structuri.

Arheologii au încercat o reconstituire pe panourile informative.

Din păcate, sunt și unele "restaurări" foarte greșite, precum a acestui templu, la care s-a adăugat pietriș. Culmea, zăpada ascundea în mare măsură acest aspect, dar, au explicat arheologii, vor trebui lucrări atente pentru a inversa greșeala, iar acestea nu sunt planificate, încă.

A fost poate una dintre cele mai neobișnuite vizite posibile la Sarmizegetusa. Înzăpezită, dar practicabilă, fără prea multă lume, o vizită privată, cumva. 
Dorința mea ar fi, într-o lume ideală, să se continue șantierul arheologic aici, dar cu maximă responsabilitate, pentru a putea arăta lumii și mai multe aspecte veridice despre străvechea civilizație a dacilor. Deocamdată, adevărul despre daci... nu se prea cunoaşte.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu