miercuri, 14 iunie 2017

Mânăstirea Galata

Când am vizitat Mânăstirea Galata, era o vreme de câine și un frig de crăpau pietrele. 
Locul se găsește ușor: pe șoseaua Nicolina, la două stații după Podul Roș, se face pe dreapta șoseaua Tudor Neculai iar apoi strada Mânăstirii.

Am căutat-o anume și nu concepeam să plec din Iași fără să o văd, făcând parte din mânăstirile fortificate ale orașului. Mai are și un nume sonor, istoric, de care auzisem. Curând se înfățișa, măreață, în fața mea.

Mânăstirea a fost fondată în anul 1583 de domnitorul Petre Șchiopul și poartă numele unui cartier din Constantinopol, loc de exil pentur domnitorii aflați în așteptarea firmanului de înscăunare în principatele române.

Pe portă se află, în mod interesant, blazonul familiei Sturdza, din nou cu interesantul simbol al clepsidrei înaripate. Probabil ilustra familie s-a numărat la un moment dat printre binefăcători.

Aflat de 4 ori pe tronul Moldovei (în intervalul 1574 și 1591) ctitorul, Petru Șchiopul, era de fapt din dinastia munteană a Basarabilor. Domniile i-au fost întrerupte de o serie de pretendenți, printre care legendarul Nicoară Potcoavă, imortalizat în romanul lui Mihail Sadoveanu
Detaliu interesant: lui îi datorăm supraviețuirea celebrului portret al lui Vlad Țepeș, având în vedere că domnitorul l-a luat cu el în exilul din Tirol, după ultima domnie (1591) iar tabloul s-a păstrat, până în zilele noastre, la castelul Ambras din Austria.

Detaliu romantic: în ctitoria sa, pe care nu a apucat să o mai termine, s-a căsătorit în secret domnitorul cu Irina Botezat, o femeie din popor, cu care avea un fiu, Ștefan.
Apoi, după exilul domnitorului, mânăstirea a fost îngrijită de fiica sa, Maria, care a salvat-o de la ruinare. 

Zidurile de incintă ale mânăstirii au fost înălțate abia mai târziu, în anul 1735.

În timpul Eteriei, la Mânăstirea Galata și-a stabilit cartierul general Alexandru Ipsilanti.

După seculalizarea averilor mânăstirești, Galata a servit ca biserică parohială iar, în perioada interbelică, a fost închisoare.
Timp de zece ani, între 1961 și 1971, mânăstirea a fost restaurată, fiind reconstruit și palatul domnesc, ce se ruinase de-a lungul secolelor.

Biserica este masivă, m-a impresionat, din exterior. Din punct de vedere arhitectural, specialiștii identifică elemente ale arhitecturii muntene, ce se îmbină cu cele tipic moldovenești (intrarea dinspre latura sudică, ocnițele...).

Vremea neprielnică, faptul că am găsit biserica închisă, toate astea fac că nu m-am bucurat așa de mult de vizită. Mi se părea prea goală curtea, după vizite la obiective precum Golia și Cetățuia, mai ales. Sunt convins, însă, că a fost o impresie conjuncturală și aștept ocazia de a revedea, deschisă și sub cer albastru Mânăstirea Galata. 

miercuri, 7 iunie 2017

Mânăstirea Frumoasa

Stând în Nicolina la prieteni, nu eram deloc departe de Mânăstirea Frumoasa. Este practic primul monument pe care l-am văzut, iarna aceasta în Iași. M-a luat prin surprindere, ieșind dintre blocuri, să mă întâlnesc cu istoria, cu o mânăstire care își merită atât de bine numele.

Staying in Nicolina neighbourhood with friends, I was not at all far from Frumoasa Monastery. It is practically the first monument I saw in Iași this winter. It took me by surprise, coming from behind the appartment buildings, stumbling upon history and a monastery that deserves its name, "beautiful", so well.

Aflată în partea de sud a orașului, la poalele dealului Cetățuia, Mânăstirea Frumoasa a fost mai mereu un loc important în istoria orașului și este și astăzi clasat monument istoric de interes național.
A fost ctitorită de hatmanul Melentie Balica între anii 1583-1586 când s-a întors din bejanie din "Țara Leșască" (Polonia).

Situted in the south of the city, at the foot of Cetățuia Hill (Fortress Hill), Frumoasa Monastery was practically always an important place for the history of the city and is still today a monument of national importance.
It was built by hetman Melentie Balica between 1583 and 1586 when he came back from his Polish exile.

Ca multe altele, și această biserică s-a ruinat în timp, astfel încât a fost ctitorită din nou, în anul 1729 de Grigore Ghica al II-lea.
Din această perioadă datează numele mânăstirii, fiind construită în stil renascentist și impresionând la acea vreme. Mai mult, mânăstirea a găzduit numeroși călători și delegații străine, în drum spre Iași sau mai departe.

Like many others, this church also was ruined in time. It was rebuilt in 1729 by Prince Grigore Ghica II.
The name of the monastery dates from this time, being built in Renaissance style and impressing its contemporaries. Furthermore, the monastery hosted numerous travelers and foreign delegations, on their road to Iași and further on.



Mânăstirea a avut de suferit de pe urma războaielor, în anul 1739 trupele rusești distrugând multe clădiri din incinta mânăstirii, înainte de a se retrage.
În imagine, vechiul palat domnesc, care ar putea fi refăcut și chiar ar trebui.

The monastery suffered from the Russian - Turkish wars. In 1739, Russian troops were quartered in the monastery part of it, before retreating.
In this image are shown the ruins of the prince's residence. It could be restored and should be.

Egumentul Ioasaf Voinescu a ridicat biserica în forma în care se vede azi, între anii 1836 - 1839, în stil neoclasic, cu influențe rusești. Atrag atenția cele patru cupole aliniate. Din păcate nu am putut-o vizita în interior.

Prior Ioasaf Voinescu erected the church in the shape we see today, between 1836 and 1839, in Neoclassic style, with Russian architectural influences. The four aligned domes are a distinct feature of this type of architecture. Unfortunately, it was closed and I could not see it inside.

"Palatul de pe ziduri" este singura clădire din incintă care a supraviețuit, fiind o vreme casă parohială. Este astfel denumit pentru că latura din spate depășește zidurile de incintă. A fost ridicat în 1812. Mașina nu-i din aceeași perioadă. :)

"The Palace on the walls" is the only building that survived, being used for some time as parish house.
It bears this name because it sits on the precinct walls. It was built in 1812. The car is more recent. :)

Tot în incintă se află cavoul familiei Sturdza, printre cele mai vechi din țara noastră în regiunea Moldovei. Mie simbolul clepsidrei înnaripate îmi place foarte mult, l-am mai întâlnit.

The tomb of the Sturdza family is found in the courtyard. It is one of the oldest in Romania (especially the south and eastern parts, where such monuments were not common before 1850). I like the symbol of the winged hourglass, I have seen it before.

Elementul distinctiv al mânăstirii rămâne, totuși, turnul clopotniță. Am stat minute bune să îl privesc, mai ales cupola de tablă ce pare prea grea, prea masivă pentru restul edificiului. Totuși, turnul e trainic și împlinește curând 200 de ani.

The distinctive element of the monastery remains the belltower. I admired it for several minutes, especially the dome, which looks almost too massive for the tower. However, it holds together and is almost 200 years old.

Deși iarnă și foarte frig, am prins mânăstirea într-o dimineață însorită, foarte frumoasă. Deși nu este tocmai la îndemână, nu cred că ar trebui cineva să vină la Iași fără a poposi pe la Mânăstirea Frumoasa. A fost și rămâne una dintre podoabele de preț ale orașului.

Even though it was winter and very cold, I saw the monastery in a beautiful sunny morning. Although it is a little bit out of the way, I don't think a traveler in Iași should miss it. It was and remains one of its gems.

miercuri, 31 mai 2017

Biserica Bărboi

O prietenă bună mi-a recomandat biserica Bărboi: "e preferata mea, cea mai frumoasă din oraș, acolo mergeam de când eram mică".
Cu o așa recomandare, eram foarte curios să descopăr locul și nu am fost deloc dezamăgit.

A good friend recommended Bărboi church to me: "it is my favorite, the most beautiful in town, that's were I used to go when I was little".
With such a recommendation, I was very curious to discover the place and I was not disappointed at all.

Ansamblul impresionează, într-adevăr, prin delicatețea liniilor bisericii și zveltețea turlei de la intrare.

The site is impressive. The curch is very delicate and the bell-tower slender.

La origini, biserica de parohie de azi a fost o mânăstire ctitorită prin 1615 de un mare boier, Ursu Bărboi, vornic al Țării de Jos pe timpul lui Ștefan al II-lea Tomșa (cel din Neamul Șoimăreștilor). 
Din păcate, vornicul a fost implicat într-un complot împotriva domnitorului, iar lucrurile nu s-au terminat bine pentru boier. Răsculații, înfrânți lângă Iași, "deasupra Fântânii lui Păcurari", "în loc au prinsu pre Bărboi vornicul și apoi pre fecioru-său. Deci pre Bărboiu cel bătrân îndată l-au înțepatu de laturea târgului, iară pre feciorul lui au trimis de l-au spânzuratu în poarta casei tătâne-său." (Letopisețul lui Miron Costin)

Originally, a monastery, it was erected in 1615 by a nobleman, Ursu Bărboi, governor in the south of Moldavia during the reign of Ștefan Tomșa II (a famous Romanian novel is set during his time, Neamul Șoimăreștilor). Unfortunatelly, the nobleman was involved in a plot against the prince and things went very bad for him. The insurgents, beaten near Iași, "above Păcurari Fountain", "caught Bărboi and then his son. The Elder Bărboi the impaled at the edge of town and they hanged the young man also." (Chronicle of Miron Costin)

Mânăstirea a fost îngrijită de urmații vornicului Bărboi, din familia Sturdza (din care și el făcea parte).
Fiind avariată de cutremure, mânăstirea a fost refăcută în anii 1841-1844 de logofătul Dimitrie Sturdza, bunicul lui George Sturdza care a construit faimosul castel de la Miclăușeni.
Construcția combină elemente din arhitectura neo-bizantină, neoclasică și barocă. Este un amestesc, dar predominant occidentală, deci care o diferențiază în peisajul ecleziastic ieșean. Arhitectul este grec, Andrei Karidis.

The Monastery was taken care of by the descendants of the Bărboi family, the Sturdza's.
Being ruined by earthquakes, the monastery was rebuilt between 1841 and 1844 by chancellor Dimitrie Sturdza. His grandson, George Sturdza, built a beautiful castle at Miclăușeni.
The building combines elements of Neo-byzantine architecture, neoclassic and baroque. It is a mix, but Western architecture is predominant. This is what makes it different from the other churches in town. It was built by Greek architect, Andrei Karidis.

Este superb pictată în interior, iar bolta este susținută de coloane ionice. Catapeteasma poleită cu aur a fost sculptată de Ilie Moldovan, originar din Basarabia.

The interior, with frescoes and Ionian columns. The iconostasis was sculpted by Ilie Moldovan, from Bessarabia.

La intrare se află pisania, cu un basorelief în miniatură al bisericii:
"Acestu sfântu lacaș a Bărboiului unde se prăznuește soborul Sfinților Apostoli sau prifăcut din temelie acum în anul 1841, cu cheltuiala din veniturile aceștii monastiri și cu agiutorul marelui logofăt Dimitrie Sturza și a soții sale Elencu prin sălința, sărguința și osteniala mitropolitului Grigorie Gricupoleos și a boierilor Sturzăști ctitor aceștii monastiri spre vecinica pomenire a lor și a tot niamul."

The inscription is accompanied by a miniature of the monastery, and it reads:
"This holy church Bărboi, where the feast of Saints Peter and Paul is celebrated, was erected in 1841. It was paid for by the revenues of the monastery and by chancellor Dimitrie Sturdza and his wife Elencu, and was erected through the efforts of bishop Grigorie Gricupoleos and the noble Sturdza family. May they be remembered."

Biserica este necropolă boierească pentru familia Sturdza.
În biserică se află de asemenea mormântul poetului Alecu Russo.

The church is the final resting place of the Sturdza family.
In the church is the tomb of poet Alecu Russo.

Mânăstirea a fost secularizată de Alexandru Ioan Cuza și a devenit biserică de parohie. Totuși, ea și-a păstrat zidurile (restaurate în anii 1980), turla și casa parohială, în care a locuit în anii 1864-1865 și Ion Creangă, diaconul bisericii.

The monastery was secularized by Prince Alexandru Ioan Cuza and became parish church. However, it kept its walls (restored in the 1980s), the bell-tower and the parish house, where storyteller Ion Creangă lived in the years 1864 and 1865 while he served as priest at Bărboi.

Oare să fi tras cu pușca și în această turlă, precum la Golia? Ar fi interesant de știut!

Did he shoot at crows in the belltower like at Golia? I would like to know!

În curtea bisericii se mai află un frumos lumânărar. Datează din secolul 19, fiind amenajat într-un fost rezervor de apă.

Candles are lit here (to avoid damage to the frescoes in the church). It also dates back to the 19th century and it used to be a well.

Tot în curte se află monumentul ridicat în amintirea unei biserici dispărute, "Sfânta Vineri". Biserica nu se afla pe acest amplasament, ci în zona halei centrale (strada Anastasie Panu).
Se pare că bisericile cu acest nume nu au o soartă prielnică... (și cea din București fiind demolată).

This is the monument to a church that used to exist nearby, "Holy Friday".
It seems that churches bearing this name to not have good fortune, as the one in Bucharest was also demolished.

Recomand din toată inima vizitarea bisericii Bărboi...

You should visit Bărboi church by day...

... chiar și noaptea.

... or by night.

vineri, 26 mai 2017

Mânăstirea Golia

Printre lucrurile care mi-au plăcut cel mai mult la Iași au fost mânăstirile fortificate. Este un lucru neobișnuit dar foarte fain, să existe mânăstiri fortificate chiar în mijlocul orașului.
Cea mai la îndemână de vizitat este Golia, aproape de centru, dar nu este singura. Concurează cu Frumoasa, Cetățuia, sau Galata și fiecare are specificul ei.

Among the things I liked most in Iași were the fortified monasteries. It is an unusual and lovely experience to see such sights in the middle of the city.
The closest to visit is Golia, because it's right near the centre. However, there are other monasteries as well: Frumoasa, Cetățuia or Galata, each with its own special traits. 

Golia e un obiectiv major al Iașului pe care nu-l vizitasem în liceu și am fost cu atât mai impresionat anul trecut când i-am trecut, prima dată, porțile.
Ctitorie a logofătului Ioan Golia și a lui Alexandru Lăpușneanu, mânăstirea a fost ridicată la finalul secolului 15 la ceea ce era, atunci, marginea orașului. Acum o puteți găsi pe străduțele din spatele Teatrului Vasile Alecsandri.
Și Mihai Viteazul a lăsat un pomelnic acolo, pe când era domn al celor trei țări române unite.

Golia is one of the major objectives in Iași I did not visit in highschool, so I was all the more impressed to see it last year for the first time.
First built by chancellor Ioan Golia and Prince Alexandru Lăpușneanu, the monastery dates back to the end of the 15th century. It used to be at the edge of town, now you can find it on a high street behind Vasile Alecsandri theatre.
Mihai Viteazul also left a diptych there in the year 1600, when he ruled the united Romanian states (Wallachia, Moldavia and Transylvania).

Căzută în ruină, a fost ctitorită din nou de Vasile Lupu, spre sfârșitul domniei (1650), dându-i înfățișarea prezentă, una renascentistă, cu un număr neobișnuit de șapte turle octogonale.

Left in ruin, the monastery was re-founded by Prince Vasile Lupu towards the end of his reign, in the year 1650, giving it its present form, inspired from the Renaissance and with an unusual number of seven octagonal domes.  

Golia face, de altfel, o pereche frumoasă cu biserica Bărboi din apropiere, prima având o valență masculină, prin soliditatea zidurilor și aspectul de cetate, iar a doua, tot împrejmuită, prin zveltețea formelor (dar despre biserica Bărboi în postarea următoare).

In fact, Golia pairs up nicely with Bărboi church, nearby. The first is rather masculine in appearance, with its strong walls, while the latter is more slender (more details in the next post).

Marcată de vicisitudinile istoriei, Golia a servit o perioadă ca Mitropolie a Moldovei dar a fost de mai multe ori ruinată, incendiată.

During its long history, Golia also served as the Metropolitan cathedral, but it also burned several times and was affected by earthquakes.

În trei rânduri domnitor al Moldovei, Gheorghe Duca împrejmuiește mânăstirea cu ziduri și turnuri puternice (1667) iar acestea se păstrează și azi. Duca Vodă își va demonstra ambițiile ctitoricești dând Iașului o altă bijuterie de seamă: Mânăstirea Cetățuia.

Three times Prince of Moldavia, Gheorghe Duca built strong walls and towers around the monastery (1667). They survive to this day. Duca also left Iași another gem, Cetățuia Monastery.

Diacon la Mânăstirea Golia, Ion Creangă a locuit aici între anii 1866 - 1871, înainte de a fi exclus din rândurile clerului.

Ion Creangă, the famous Romanian short story author, served in Golia Monastery between 1866 and 1871, before being excluded from the church.

Printre motivele invocate pentru excluderea lui Creangă: a tras cu pușca după ciorile din clopotniță, care făceau mizerie și zgomot.
La cât de înaltă e clopotnița, dacă le-a și nimerit, eu zic că merită premiu. :)
De fapt acest turn a fost refăcut în anul 1900 și este prevăzut cu o terasă ce oferă o superbă panoramă asupra orașului. Din păcate, eu am prins mereu turnul închis, fiind ori prea târziu, ori sărbătoare.

Among the pretenses invoked by the church authorities for his exclusion can be mentioned the fact that he shot at the crows in the tower that made noise.
Since the tower is very tall, if he got them, then he was a good shot! :)
Actually, this tower was remodeled in 1900 when a terrace was opened on the roof. It offers a superb panorama of the city, but I arrived too late to find the tower open and another time I arrived during legal holidays.

"Această veche clopotniță, în urma focurilor și a cutremurilor întâmplate, crăpând amenința a se surpa, chibzuitu-sa deci a se mai ușura dându-se jos partea înălțată de Meletie, egumenul mănăstirei Golia la anul 1855 și păstrându-se numai partea zidită din vechime, restauratu-sa așa cum se vede în al 34lea an al domniei Maiestății Sale Regelui Carol I și în al 25lea al păstoriei IPSS Mitropolitului Moldovei și Sucevei D.D. Iosif Naniescu, fiind architect Nicolae Gabrielescu, în anul mântuirei 1900, luna maiu, zile 10."

"This old belltower being cracked after fires and earthquakes, was menacing ruin. It was decided to be lightened by taking off the top built by abbot Meletie in 1855, being kept only the old walled section. It was restored as it can be presently seen in the 34th year of the reign of His Majesty King Carol I and in the 25th of the mission of the Metropolitan of Moldavia and Suceava D.D. Iosif Naniescu. The architect was Nicolae Gabrielescu. May 10th 1900"

detaliile decorației fațadei / details of the facade

Dacă ați ajuns în Iași la ore târzii, nu face nimic: Golia poate fi vizitată și noaptea. Merită!

Golia is quite a sight also by night! Don't miss it!



miercuri, 17 mai 2017

Mânăstirea "Sfinții Trei Ierarhi"

Situată în inima Iașului, pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, Mânăstirea "Sfinții Trei Ierarhi" uimește prin delicatețea sculpturii fațadei, o adevărată dantelă din piatră.

Found in the heart of Iași, on the main boulevard, Stephen the Great and Holy, the "Three Holy Hierarchs" monastery is delicately sculpted, like stone lace.

Este cea mai de seamă ctitorie a domnitorului Vasile Lupu (1634 - 1653) și totodată necropola familiei domnitorului, dar și locul de veci al lui Alexandru Ioan Cuza. 
Iubitor de lux, Vasile Lupu s-a asigurat că această realizare iese în evidență, în acest caz prin sculptarea întregii fațade de piatră, fapt unic în arhitectura românească.

It is the most important foundation of Prince Vasile Lupu (1634 - 1653) and it is also his family's necropolis. The remains of Prince Alexandru Ioan Cuza are also found there.
As he loved luxury, Prince Lupu ensured that this foundation stands out, so he has the whole facade intricately sculpted. It is unique in Romanian architecture.

Pisania mânăstirii, domnitorul a lăsat mărturie: "... am ridicat această ctitorie în numele celor trei sfinți: Vasile cel Mare, Grigore Teologul, Ioan Gură de Aur și a fost sfințită în luna mai, ziua a șasea a anului 7147 (1639)".

The original inscription reads "... I erected this Monastery in the name of the three saints: Basil the Great, Gregory the Theologian and John Chrysostom and it was blessed in May, the sixth day of the year 7147 (1639)"

M-am străduit un pic să-mi iasă pozele; nu e ușor iarna și a fost mai tot timpul înnorat. 
Într-una din seri am fost întâmpinat la poarta mânăstirii de un om care așteaptă în mod obișnuit pomană acolo. Văzând că tot caut unghiuri spre turle, m-a apostrofat:
"Pentru fotografie, trebuie două puncte de fugă. Aici nu sunt două puncte, aici e o fațadă care nu merge. Crezi că te pricepi la fotografie? Habar nu ai." 
Un pic tulburător, un om al străzii să-ți vorbească de "puncte de fugă", dar aparențele sunt înșelătoare, fiecare om are o poveste, iar locurile sfinte cu atât mai mult prilejuiesc întâmplări neobișnuite.

I was trying to take a few good shots, and it is not easy in a cloudy winter day.
One evening I was greeted at the monastery gate with a man who probably usually waits for alms. He said to me: 
"For pictures, you need two vanishing points. Here, you can't have two vanishing points, here you have a facade and it doesn't work. You think you know photography? You know nothing."
A bit disturbing, a homeless man talking to you about "vanishing points", but appearances can be deceiving, every man has his story and holy places can occasion unusual events.

Unul dintre rezultatele "strădaniilor" cu "punctele de fugă". :) 

One of my efforts to capture "escape points" :)

- clopote vechi și stema Moldovei din perioada medievală -

- old bells and Moldova's emblem from the Middle Ages -

În curtea mânăstirii, Vasile Lupu a înființat o școală, "Academia Vasiliană", precum și o tiparniță, ctitoria fiind mai multe secole un punct de reper nu doar religios ci și cultural.

In the monastery courtyard. Vasile Lupu founded a school, the "Basilian Academy", as well as a printing press. His foundation was for many centuries a religious and cultural focal point.
Închisă o perioadă de regimul comunist, mânăstirea a fost redeschisă după anul 1989 și este astăzi un reper deschis în inima Iașului.

The Communist regime closed down the monastery, but it was reopened after 1989 and it is again an open beacon in the heart of the city.